vineri, 21 mai 2010

Condiţiile declanşării grevei potrivit prevederilor Legii nr 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă

Marţi, 18 mai 2010 s-a desfăşurat şedinţa Organizaţiei Cadrelor Didactice-PNL Sector 5 care a avut ca temă principală de dezbatere prevederile Legii nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.
Pentru că prin 2000-2003 am fost formator local pe probleme sindicale şi am studiat în detaliu încă de atunci prevederile acestei legi, am avut eu sarcina de a face o prezentare a prevederilor referitoare la conflictele de interese şi la declanşarea grevei. Au urmat discuţii pe baza prevederilor acestei legi şi a fost desprinsă următoarea concluzie principală: nu a fost declanşat conflictul de interese, ceea ce are ca urmare imposibilitatea declanşării unei greve în condiţii legale.
Redau principalele prevederi ale legii nr 168/1999 care trebuie s[ fie avute în vedere atunci când sindicatele doresc să declanşeze greva:

Art. 12
Conflictele de interese pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) unitatea refuza sa inceapa negocierea unui contract colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un contract colectiv de munca sau contractul colectiv de munca anterior a incetat;
b) unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati;
c) unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de munca, cu toate ca negocierile au fost definitivate;
d) unitatea nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.

Art. 13
(1) Pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca salariatii nu pot declansa conflicte de interese.

Art. 14
(1) In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, in cazul in care in unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentantii alesi ai salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situatie.
(2) Sesizarea se va face in scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv a motivarii acestora, precum si a propunerilor de solutionare. Conducerea unitatii este obligata sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata.
(3) Cerinta prevazuta la alin.
(2) se considera indeplinita si daca revendicarile salariatilor, motivarea acestora si propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de catre reprezentantii alesi ai salariatilor cu ocazia primirii la conducerea unitatii si daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.

Art. 15
Conducerea unitatii are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora, reprezentantilor salariatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.

Art. 16
In situatia in care unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considera declansat
 
Art. 17
In cazul in care conflictul de interese a fost declansat in conditiile prevazute la art. 16 sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor sesizeaza Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin organele sale teritoriale - directiile generale de munca si protectie sociala, in vederea concilierii.

Art. 18
(1) Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formuleaza in scris si va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin urmatoarele mentiuni:
a) unitatea la care s-a declansat conflictul de interese, cu indicarea sediului si a numelui conducatorului;
b) obiectivul conflictului de interese si motivarea acestuia;
c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 14-16;
d) indicarea persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, salariatii.
(2) Sesizarea se depune in doua exemplare la directia generala de munca si protectie sociala in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea si trebuie sa fie datata si semnata de conducerea sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentantii salariatilor.

Art. 19
In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii Ministerul Muncii si Protectiei Sociale desemneaza delegatul sau pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligatia sa ia urmatoarele masuri:
a) comunicarea sesizarii unitatii in termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
b) convocarea partilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrarea sesizarii.


Art. 40
Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.

Art. 41
(1) Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de prezenta lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.

joi, 13 mai 2010

Marţi, 18 mai 2010, ora 18,00 va avea loc următoarea şedinţă a Organizaţiei Cadrelor Didactice-PNL Sector 5

Vă aşteptăm marţi, 18 mai 2010 la sediul Filialei PNL Sector 5 din Bd. Naţiunilor Unite la şedinţa Organizaţiei Cadrelor Didactice-PNL Sector 5 care va avea ca temă principală de dezbatere Legea 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Am considerat că în actuala conjunctură socială, economică şi politică, când evenimentele se precipită şi pot degenera în orice moment, trebuie să fim informaţi şi pregătiţi să reacţionăm. Totodată vor fi prezentate şi analizate ultimele măsuri propuse de Guvernul României pentru reducerea cheltuielior din sectorul bugetar şi acţiunile de protest care vor fi organizate de federaţiile sindicale din învăţământ. 
Vă aşteptăm să participaţi în număr cât mai mare.

sâmbătă, 8 mai 2010

Pe 24 mai 2010 se întruneşte Delegaţia Permanentă Teritorială a Filialei PNL Sector 5

Articolul 47 din Statutul PNL
(1)La nivel judeţean şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti, Partidul Naţional Liberal are următoarele organisme de conducere:
     a)    Conferinţa filialei teritoriale;
     b)    Delegaţia Permanentă Teritorială (Judeţeană sau de Sector);
     c)    Biroul Politic Teritorial (Judeţean sau de Sector).
(2)La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează Conferinţa municipală şi Consiliul de Coordonare.

 Articolul 51
Delegaţia Permanentă Teritorială este compusă din:
     a)    membrii Biroului Politic Teritorial;
     b)    secretarul coordonator şi trezorierul  filialei;
     c)    preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai organizaţiei municipiului reşedinţă
de judeţ;
     d)    preşedinţii organizaţiilor locale (comunale, orăşeneşti şi municipale) subordonate;
     e)    preşedinţii organizaţiilor de cartier aparţinând localităţilor cu peste 50.000 de locuitori;
     f)    consilieri judeţeni, respectiv de sector ai Municipiului Bucureşti;
     g)    consilierii locali din municipii;
     h)    parlamentarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii şi viceprimarii, membri ai PNL;
     i)    preşedintele şi un vicepreşedinte al TNL la nivel teritorial;
     j)    preşedinta şi o vicepreşedintă a OFL la nivel teritorial;
     k)    preşedintele şi un vicepreşedinte al Clubului Studenţesc Liberal;
     l)    preşedintele şi un vicepreşedinte al Ligii Aleşilor Locali;
     m)    preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice înfiinţate conform art.  37 din Statut.
     n)    membri ai Delegaţiei Permanente care sunt şi membri ai Filialei Teritoriale.
Articolul 52
Delegaţia Permanentă Teritorială se întruneşte o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii  Biroului Politic Teritorial, fie la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.

Articolul 53
Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:
     a)    analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală;
     b)    îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului;
     c)    stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
     d)    evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienţa reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări;
     e)    validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai Municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
     f)    validează lista de candidaţi pentru primari aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic Teritorial, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ;
     g)    hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
     h)    alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
     i)    aprobă şi transmite spre validare Consiliului Naţional Executiv candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
     j)    aprobă şi propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media naţională a partidului, la votul pentru lista de  consilieri judeţeni si la votul pentru Parlamentul European;
     k)    în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
     l)    validează propunerile de dobândire a calităţii de membru activ înaintate de organizaţiile locale;
     m)    în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului,  poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local al municipiului reşedinţă de judeţ sau demiterea preşedintelui acestuia.

miercuri, 5 mai 2010

Şedinţa Organizaţiei Cadrelor Didactice-PNL Sector 5

Timp de două ore am discutat pe baza prevederilor proiectului Legii Educaţiei Naţionale aprobat de Guvern şi ale proiectului Legii Învăţământului Preuniversitar şi Statutului Personalului Didactic elaborate de PNL. Analiza comparativă a fost net în favoarea proiectelor elaborate de PNL. Acestea propun puţine modificări şi păstrează drepturile personalului din învăţământ câştigate atât de greu în ultimii ani. Nici nu se putea altfel în condiţiile în care aceste proiecte au fost elaborate împreună cu reprezentanţii sindicatelor şi s-au aflat în dezbatere publică o perioadă foarte mare de timp. Din păcate, proiectele elaborate de PNL nu vor fi luate în discuţie în Parlament decât ca eventuale amendamente la proiectul de bază propus de Guvern.
În urma discuţiilor, s-au tras câteva concluzii:
- Titularizarea în sistemul de învăţământ trebuie păstrată ca o garanţie a stabilităţii cadrului didactic şi a creşterii calităţii activităţii didactice
- Clasa a IX-a trebuie păstrată ca prima clasă de liceu şi nu trecută ca ultima clasă de gimnaziu pentru că altfel suntem ccondamnaţi să avem tineri foarte slab pregătiţi, unii dintre ei doar cu 9 clase şi fără nicio calificare.
- Nu putem fi de acord ca finanţarea de bază să fie asigurată şi pentru elevii din învăţământul obligatoriu privat acreditat, în condiţiile în care banii alocaţi MECTS sunt insuficienţi şi nici nu există garanţia acordării a minimum 6% din PIB.
- Nu putem fi de acord cu noua structură a Consiliului de Administraţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar deoarece nu există nicio garanţie că acest organ de conducere va putea lucra în mod eficient, existând posibilitatea ca în multe situaţii să nu se întrunească cvorumul de şedinţă necesar.
- Nu suntem de acord cu  modificarea probelor la examenul de bacalaureat, noile probe fiind de natură să bulverseze elevii, aceştia fiind nevoiţi să susţină probe scrise transdisciplinare care reprezintă o noutate atât pentru elevi cât şi pentru profesori.